1. Călător I

Am zăbovit în doliu, uitându-mi existența

Și m-am desprins de mine, de “eu” de altădată,

Cea veșnic vie-n simțuri, căci tu-mi erai esența,

Azi, golul mă cuprinde iar plânsul mă îmbată.

•

Alerg descurajată, prin anotimpuri zbor

S-ajung la început, în anii tinereții,

Dar mă împiedic iarăși de amintiri ce dor

Și-n gându-mi se revarsă culorile tristeții.

•

De m-aș preface-n ceas în loc aș sta cu tine.

Sunt lacomă-n iubire și nu mă rușinez

Când cer eternul nostru să-nmugurească-n mine,

Căci poftele carnale nu vreau să le-nfrânez.

•

Te-aștept, iubite înger, din pribegii stelare,

Să mi te-ntorci acasă, în ăst’ suflet pustiu,

S-aprinzi din nou fitilul iubirii seculare

Iar Călător în vise să-mi fii, să fim, să-ți fiu…