8.
Și când simt că mi-e dor,
Mă arunc în valuri de zbor
În stânci asurzitoare,
De țipete neauzite sau nedorite
Și de-o lacrimă ce mi se ascunde-n pleoapă
De frica de dor, de nălucă si de zbor.
•
Caut calea către apus și nespus,
Vreau să fug
Să fiu dus,
Să mă ascund in mijlocul nedus,
În ochii tăi scunzi de un albastru nepătruns.
•
Și când simt că mi-e dor,
Aș mai vrea să mor
Să nu-mi pese,
Să mă las sedus,
Să mă arunc primejdios în sus,
În morminte goale ce suferă după alinare
Să le dau dorul tot
Să fug să nu-mi asum, lacrimile de crocodil
Caci ți-am fost,
Și cuvânt și pas și glas pe de rost,
Și te-am mers apăsător in jos.
•
Caut calea către apus și nespus,
Vreau să fug
Să fiu dus,
Să mă ascund in mijlocul nedus,
În ochii tăi scunzi de un albastru nepătruns.