Conversații către Venus

-întoarce-ți chipul către mine și nu te rușina,

păcatul cel de veci acum ți-l voi uita.

lasă pradă trupul tău în ale mele brațe

să ne iubim în spuma mării

fără de regrete, fără de speranțe!



-acum în față tu îmi ești ispită

de-o frumusețe rară, neasemuită.

nu pot să calc jurământul pentru cel ce mi-e sortit,

chiar dacă tu de-a pururi îmi vei fi iubit.



-hainele și frica, așază-le într-o parte,

cu ochii strâns închiși, lasă-te pe spate.

nu poate Hefaistos să-ți arate vraja,

de nu m-ai fi iubit, mi-ai fi respins mreaja.



-cuvintele tale pline de păcat

mă fac pe jurământ sincer să-mi calc.

te rog, te du departe și lasă-mă curată.

jur că-ți voi purta pe veci iubire adevărată!



-nu am nevoie de-ale tale jurăminte,

o clipă de iubire și mă vei ține minte

noaptea-n vis ți-oi apărea mereu,

iar ziua sufletu-ți va plânge cu jale dorul meu.



-nu pot trăi o viață cu gândul doar la tine

de-mi vei lăsa rămasuri, ce va fi de mine?

nu gândești că ale noastre sorți

n-au fost pecetluite?



-soarta a fost clară,

în pântec să-mă porți.

de nu mă vei alege:

vei suspina în ziuă!

vei blestema în nopți!

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.