Traumatisme emoționale

m-am pierdut printre reproșuri & gesturi tulburate.

mi-am tăiat părul, în speranța că nu o să îl mai rup

de frustrare că nu te-am oprit din a mă face pe mine vinovată

de incapacitățile tale morale. poate că nu m-ai iubit niciodată,

dar eu încă scriu despre momente ce nu s-au întâmplat,

despre frici pe care le-ai sporit.

cu talpa piciorului ai destrămat o întreagă lume,

ce cândva părea a fi a mea & a ta. nepotriviți.

străini. ne-am întâlnit pentru sfârșit. ultimele lacrimi.

toate semnele mă purtau departe. iluziile s-au stins.

m-ai îngropat în pământul uscat pe care nu puteai cultiva tutun.

ea îți fuma țigările. eu mi le frângeam în piept.

nemiloasa boală m-a răzbit. dorul m-a cuprins. târziu.

nu te mai iubesc. eu nu mai iubesc

pe nimeni.

[…]

cum să răspund la întrebarea: ,,de ce nu te lași iubită?”,

fără să vorbesc despre brațele ce n-au fost să mă prindă

atunci când am sărit la semnalul tău?

[…]