Un Eu imperfect

O formă imperfectă

Se materializează-n mine

Din cenușă și țărână

În războaie prea ostile.

•

Un eu liric posedat

De imperfecțiuni nucleare,

Căutând drumul prin lume

Pe căi triste și profane.

•

Cu mâini de gheață își croiește

O cale spre exterior,

Minând în suflet și în gânduri

Ca un atotștiutor.

•

Cine sunt?

M-am întrebat,

Certând chipul din oglindă,

Care analiza profund

O figură prea străină.

•

Cu ochi goi, și zâmbet trist,

Mă privea printre păcate,

Căci ale sale vise sfinte

De mine fost-au spulberate.

•

Înainte să-mi dau seama,

În fața lui Dumnezeu,

Fără să mai stau pe gânduri,

L-am ucis pe vechiul eu.