ARTĂ

Zâmbetul îi era cald, deoarece îți zâmbea ție.

Privirea îi era duioasă, deoarece se uita la tine.

Nu contenea să râdă, deoarece aceasta era scopul vieții tale.

Totul între voi se alinia într-un mod magic, parcă supranatural.

Vă completați frazele, râdeați de fețele ciudate ale celuilalt, iar zilele deveneau mai frumoase când vă priveați în ochi.

Era sigură pe ea, fiindcă îi spuneai că este cea mai specială.

Încrederea pe care o avea în tine, devenise imensă, iar faptul că și cele mai profunde secrete ale ei sunt în siguranță cu tine, o făceau să creadă din nou în fantastica lume a iubirii.

Planurile de viitor deveneau prezent, iar pasul în doi era sincron.

O iubeai atât de mult, iar ea nu ezita să răspundă la fel.

Fiecare emoție, fiecare bucurie se transforma, iar totul se înrădăcina în voi.

Vă știați gândurile, vă știați fricile și cele mai adânci incertitudini.

Știați ce vă bucură, dar și ce vă întristează.

Vă apreciați calitățile și vă depășeați împreună defectele.

Tu erai lumea ei, iar ea persoana care sperai să nu plece niciodată.

Erați atât de importanți unul pentru celălalt, încât totul devenea important.

Tu erai sarea, ea piperul.

Vă completați, iar acest lucru vă făcea cei mai fericiți.