Copilărie de zahăr
Dulce amintire înflăcărată,
De ce te-ai dezlipit ușor de mine?
Efemer te-ai detașat…
Și pe nesimțite ai dispărut,
Oare eu să fiu de vină?
•
M-am aruncat pe treapta vieții
Neștiind că tu vei rămâne în spate,
Iar acum te caut în neștire
Ai fost atât de dulce dăruire…
Încât nu am reușit să te gust pe deplin.
•
Oare de ce nu te-am îndrăgit?
M-am grăbit să fiu om mare
Iar inocența ta se pierde,
Să te întorc nu am putere…
Dar în suflet ai loc de cinste.
•
Aveai nuanțe calde triumfătoare,
Iar acum mi-e puțin frig…
Îți simt parfumul trecător,
Și de-al amintirilor dor
Nostalgia mă cuprinde.
•
Valsez cu sufletul prin gânduri
Știind că micuța din mine te-a întânlit,
A păstrat tot ce-i mai luminos
Creând un om îmbucurător,
Plin de tandrețe și culoare.
•
Aroma ta minunată,
S-a lipit de inima mea rece
Prin zâmbete strălucești,
Și îți simt vibrația în acorduri
Căci respiri prin al meu glas.
•
Farmec din copilărie,
Rămâi cu mine la nesfârșit
Când alternez în valuri reci,
Tu să mă păstrezi pe uscat
Cu sufletul înviorat…
•
Departe de haos și orgolii
Tu dai putere sufletului meu,
Deși acum ești plecată pe mare
Legătura nu se pierde…
Căci îmbrățișăm același suflet.