Eu-Pluto, El-Marte şi un Mercur Retrograd

Toţi ştiu că pe Marte nu este viaţă, dar am auzit că s-a găsit apă. Păi, apa nu este esenţa vieţii? De ce Marte se înfăşoară în mistere şi de ce toţi oamenii de ştiinţă scormonesc această planetă? Puţini dintre cercetători le mai pasă de Terra, de pământul nostru sfânt. Poate că ne-am obişnuit cu plaiurile noastre. Dacă mâine Terra va fi lovită de un asteroid veritabil, la pariu că fiecare şi-ar rupe unghiile de curiozitate, dar şi gâturile în stânga şi dreapta, pentru a afla ce s-a întâmplat. Astfel, ar fi doar Terra în centrul atenţiei, excluzând Soarele. Sper ca Terra să nu păţească nimic, deoarece ar fi nevoie să ne mutăm pe Marte, Venus, Jupiter, Saturn sau chiar Pluto. Totuşi, mulţi nu mai consideră Pluto a fi o planetă şi nu ştiu de ce. Eu sunt Pluto, îl aştept pe Marte într-un Mercur Retrograd şi dacă într-o bună zi va fi nevoie ca omenirea să se mute pe planete străine, nu vreau ca nimeni să vină pe Marte. Dacă a noastră Cale Lactee se va sfărâma în genocide spaţiale, atunci mă voi întâlni cu Marte într-o altă galaxie. Ce? Trebuie să vă acomodaţi cu ideea că va trebui să părăsim Calea Lactee. Bine, sincer vorbind, eu nu prea aş vrea, deoarece sunt adepta zonei de confort universale, dar când soarele şi luna se vor uni într-un inel de astre, iar Universul le va binecuvânta căsătoria, va trebui să ne luăm tălpăşiţa. Nu ştiu dacă atunci îl voi întâlni pe Marte sau dacă atunci voi muri, dar cât timp voi vorbi despre el, voi simţi esenţa vieţii. Şi da, o parte din mine simte că pe fiecare planetă este viaţă, dar dacă oamenii ar afla ce teorii am, şi-ar transforma casele în nave spaţiale, doar ca să stau departe de ei.

Lasă un răspuns

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.