fără bani și fără vin

vinul se scurge lin,

se ciocnesc sticlele sparte.

se pierde alcoolul prin așternuturi,

tu te-mbraci cu cioburi

începând din spate.

•

îmi pică ochii pe obrajii tăi,

fardul s-a golit.

în jos pe coaste ți se citesc cicatrici,

se scurg roșii

pe genunchiul dezgolit.

mai torn niște pasiune-n întuneric,

mă pătez de așteptare.

tu doar pleci,

ca să-mi vii și mâine

te beau din testament.

•

nu-mi vii câteva zile,

mă-mbăt cu dor.

cred că amețesc încet,

căci te văd prin pereți.

oare te-a plătit vecinul

sau chiar își era dor?

îmi plâng lacrimi seci,

te degustă și alții!

la ce mă așteptam?

între firele de abanos

mă privești și ne amesteci.

•

dacă sticla ta e goală de sentimente

te vreau îmbrăcată!

să-ți cos găurile-n gânduri,

acul să ne fie-n viță îmbibat

și ața să nu mai fie

doar un simplu alt bărbat.

ne revedem în început de iunie,

parcă suntem gemeni.

ți-au sărutat alții rănile,

nu ne mai asemănăm,

m-am dezbrăcat de armonie.

•

ni se stinge întunericul,

îți miros buzele a șampanie.

tu sărbătorind te-ai născut femeie,

eu nici mort nu voi fi bărbat.

capacul se descheie,

se transformă-n fermoar.

din noi se naște o nouă băutură,

dai viață unei întregi bodegi.

ți se micșorează ochii

și dai să-mi pleci.

•

paharele rămân goale,

tu păreai mai frumoasă când erai ca ele.

am rămas singur în timp,

vecinul avea dreptate,

vinul era scump…