Delir

Furtunile sfințesc talazurile pe care dorm atâția

Beți și morți, cu butelci verzi-albăstrii fără mesaje, 

Fără oaste; goale și ciobite le atârnă lentilele cu elice

Peste ochii mâncați de pescăruși. 

Dinspre vest se bălăngăne corabia ascunsă de cețuri – 

Amețeala clipelor de trei ani, iubire în vârf de lance,

Sentința fatală pe vârf de peniță, se scrie cu roșu

Și mantaua îmbrăcată obligă doliul să se arate. 

Spuma mării a –nghețat și parc-am visat aseară, pe cânderam treaz,

Umbra barbarilor năvălind pe apa-mpietrită

Dând drumul delirului. 

Lespezi – eroi tragediilor, șoapte și gemete

Din punga de pufuleți, ora-i minut și minutul n-a mai putut.  

Până aici ne-a fost nesațul, de mâine nu mai numărămdimineți

Nu mai culegem haine de prin paturi, nu mai numărămcondori

Pe baldachin și nu mai plângem amorul plecat în surghiun. 

Delir, delir, iluzie a fost viața-ntreaga pe urmele serafimilor

Căzuți în drumul înfometat. 

Delir, delir, delir.