Bucăți de dor

Mă macină gânduri o mie

De când sentimentele încă trăiau,

Acum, bucăți din ele se ofilesc

E un drum de cioburi pân’ la agonie, 

Căci norii negrii mă îneacă. 

Am o voce ce nu-mi dă pace, 

Mă alungă, mă tot cheamă 

Iar toracele nu tace, 

Spune să nu mai zâmbesc 

Că tot ce-i fals va izbucni. 

Nu am încredere în mine 

Dar tot eu îmi dau putere, 

Câte gânduri cuprinde noaptea

Nu poate spune o zi întreaga, 

Ce a grăit sufletul sub stele… 

Ce a apus pe buze tremurânde, 

Nu se va aprinde sub o albie de lumină 

Zorii tac, inima vorbește, 

Contraziceri mă sufocă…

Aș vorbi dar nu am cu cine. 

Aș tăcea dar toți mă ascultă 

Cu ce folos, mă tot complic? 

Să aud iar un ecou de voci? 

Nu mi-e de ajuns o stare, 

Eu vreau să mă aprind cu totul…

Tunetele mă cheamă, 

Eu zac în sufragerie 

Aștept o alarmă să sune, 

Dar dorul iar mă atacă 

Închid ochii și suspin… 

Bucăți de dor pâlpâie la geam

Inima îmi dă impulsuri, 

Eu nu deschid ochii topiți 

Căci un vânt mă va răscoli, 

Și un gând mă vă nărui.

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.