Dar dacă aș fi Stefan Gheorghidiu,

Ai accepta să-ți las trecutul?

Dar dacă aș fi Otilia Mărculescu,

M-ai lăsa pentru pentru binele meu? 

Sau ai pleca, lăsându-mi gândul amar

Că ai fost și vei rămâne un avar?

Dar dacă ți-aș fi Eminescu,

Mi-ai lumina momentele de orajos,

Sau mi-ai repeta doar ,,Cobori in jos”?

Dar dacă aș fi Bacovia,

Mi-ai fi liniștea psihica din închisoare?

Sau ai călca pe soartă strâmb,

Zicând-mi într-o scrisoare 

,,Amorul meu de plumb”?