Golul meu

Cad lacrimi pe asfalt

Pe oriunde calc, 

Pașii tăi mă prind

Eu nu mă mai aprind, 

Umbrele se întâlnesc

Pașii iar se sporesc… 

Eu nu te mai întâlnesc, 

Tu nu mă mai găsești. 

Orice urmă cade în gol, 

Rănile mă dor

Te-aș privi ca pe un tablou, 

Doar că orgoliul e mai rău… 

Dorul mă atacă iar

Mintea cade în necaz, 

Să mă apropii iar de soare 

Ar fi o patimă prea mare… 

Acopăr rănile cu alcool

Dar iar o să te visez…

Am să dorm sub nuci

Să ies din amnezie, 

Să mă desprind de durere

Căci în mine e dezordine…

Și prin vise doar furtuni 

Fiindcă m-am pierdut prin tuci. 

Tac și te privesc din nou, 

Universul meu e mov

Lacrimile ard sub pleoape, 

Sângele plutește lent

Răsuflarea e de gheață, 

Și pe cer e multă ceață

Dansul tău mă amețește, 

Căci vocea ta e muzică absurdă… 

Imperiul meu se fărâmă

Amintirile mă dărâmă, 

Tot ce nu s-a întâmplat

Acum s-a îngreunat, 

Dorul tău mă cheamă iar

Dar decorul meu se îneacă, 

Asemenea unei epave

Trecutul zace în reluare. 

Te-aș învia din nou, 

Doar că acum mi-e greu… 

O să te pictez pe pânză, 

Până nu va fi prea târziu 

Deși ceasul joacă teatru, 

Sufletele se aleg din nou 

Și tentația e mai mare, 

Însă mintea iar dă startul…

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.