Boală a sufletului

Lin răsare luna, ca zâmbetul tău pe chip,Căci iute-ai dat uitarii, ca o furtună de nisip.
Ți-ai șters din gând a umbrei mele materialitate
Și ai renăscut într-o cenușie realitate,
Plină de imagini necunoscute
Îngenunchiată de boli necunoscute
De idei negre și ochi cenușii,
Vene înnodate ce ființa îți pot înăbuși.
În moarte tot mai mult te-ai afumdat
Și iubirea-ți luminoasă, în tenebre ai trădat.

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.