Albastru de paradis

De mii de ani se nasc popoare;

Câte minuni s-au tot făcut…

Și totuși, când te-ai întrupat din soare,

Întreg Pământul a ‘muțit. 

Sunt fascinați de tine aștri.

Le pari de-a lor și totuși nu;

Un muritor și încă veșnic,

Cum cerul încă nu văzu. 

Tu ții în palme toată lumea

Și jocul tău e să ghicești

Ce zburător să fii în astă seară,

Ce inimi vrei să mai răpești. 

Și nici legenda n-a putut vreodată

Ca să te scrie cum ești cu-adevărat’,

Căci ce cuvinte ar putea descrie

Miracolul ce mi te-ai întâmplat? 

***

Te-ai coborât dintre luceferi

Să mă condamni pe veci la vis,

Când m-ai privit întâia oară

Cu ochii tăi splendizi de nuanța 

Albastrului de Paradis.

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.