„Te iubesc”

„Deseori când ies furioasă, tu îndurerată

Simt vina cuprinzându-mi egoul–

N-am fost în stare să-l las deoparte nici de data asta;

Te rog, te iubesc!

Și frica mă întunecă ca o umbră, întrebându-mă:

„Oare va supraviețui?”

Și vreau să fug la tine să te iau în brațe

Dar să nu te văd plângând, căci atunci și eu plâng

Te rog, iartă-mă!

Egoul are putere asupra mea,

Dar frica în față pășește întreabându-mă:

„Oare o vei mai găsi acasă la întoarcere?”

Și eu atunci întreb frica:

„Dar cum rămâne cu căsuța cu grădină?

Cum rămâne cu frumoasele ei flori?

Cum rămâne cu mâncarea pe care o gătesc de ea o adoră?

Cum rămâne cu dorințele ei pentru mine?

Nu mai vrea sa mă vadă mare?

Nu mai vrea să îi împlinesc visurile?”

Și atunci vreau să cad în genunchi în fața ta

Cum nici în fața Lui nu cad

Și să îți cer iertarea pe care o dai din pacate tuturor,

Dar eu sunt singura care te iubește atât de mult

Încât nu ți-o poate spune!”

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.