9 Octombrie

Uit uneori, poate prea des câteodată, 

Că pot mai mult, că poate vreau, dar nu 

Că nu-mi e deloc ușor așa, ca îmi îngreunez prea tare inima,

Uit uneori, poate prea des câteodată.

Urlu cât de tare pot, să nu mă audă nimeni,

Căci, cum să le explic ce nici eu nu-mi pot descifra

Cum să știu ce-i pentru mine, când tot ce fac e să mă doară,

Când îi mai ofer o șansă, doua, trei, nenumărate și zic că mâine gata, ma opresc și nu o fac

Când crede că poate, că i-am permis atâtea, dar sunt om până la urmă,

E ușor să vrei să-l schimbi, mai greu de pus în practică, când ce-ți dorești cu neputință să repari nu e la tine.

Uit uneori, poate prea des câteodată, 

Că pot mai mult, că poate vreau, dar nu 

Că nu-mi e deloc ușor așa, ca îmi îngreunez prea tare inima,

Uit uneori, poate prea des câteodată.

M-am mințit zile la rând că nu-i nimic, că suntem doar așa de joacă, 

Aproape m-am crezut până m-am lovit de-un perete plin de lacrimi ce mă suspina 

Am tot sperat și-am tot sperat că ai să faci ceva, că ai să te schimbi cumva în bine, 

Mi-ai promis că ai să o faci, și am crezut cu adevărat 

Vina mea că am mers pe încredere, te știam de ceva timp, nu înțeleg cum am putut să mă înșel așa.

Uit uneori, poate prea des câteodată, 

Că pot mai mult, că poate vreau, dar nu 

Că nu-mi e deloc ușor așa, ca îmi îngreunez prea tare inima,

Uit uneori, poate prea des câteodată.

Sper totuși că a fost ultima dată, că n-am să mai cad în capcană, 

Că nu mai încerc de o mie de ori și mă mint ca i ultima  

Amândoi ne facem mie rău și cred că-i de ajuns,

Sper să pun stop acum.

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.