Spovedania iubirii

Pe ce picior dansezi
Când inima de bucurie-ți saltă?
Cum știi tu să reacționezi
La o vorbă dulce, din suflet dată?
În liniște…

Te uiți la lună și îți spui,
,,Ce binecuvântat sunt că pot să te privesc!’’
Le mulțumești lacrimilor
Că datorită lor, inima ți-o crești.
În pace…

Pe pământ desculț, călătorești
Speranța în piept să o păstrezi.
Noaptea, capul, când ți-l odihnești
Liniștea din tine, cui o datorezi?
În haos…

Lumea grăbită, aleargă și uită
Ancora răbdării în tăcere se scufundă.
De ce te-nfurii când nu ești înțeles?
Revoluția afectivă se scaldă cu țipăt
În mânie…

Spovedania iubirii, cuminte așteaptă.
Aceeași pentru mine, cel mai mare păcătos. Aceeași pentru tine, cel mai tare credincios.
Ea se transformă în orice vrei tu să fie,
În liniște și pace, în haos sau mânie…

De vrei să fie bună, cea mai bună o să-ți fie!
De vrei să fie rea, în ură se va preschimba.
De vrei să fie blândă, în ochi de prunci ți se arată.
De vrei să fie adevărată, uită-te la cer,
Și mulțumește încă odată!!

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.