Mara Zaharia

Cuvintele sunt făcute pentru a se război în contradicții. La ce bun, dacă plutesc liniștite pe spuma mării cu miros de moluște? De ce le-am limita de dragul logicii, imobilizându-le în cuști zaharisite? Ele au nevoie de dinamism, au nevoie să se sublimeze reciproc în antiteze, să se identifice cu sensuri antagonice! Trebuie să se nege mai întâi pentru a-și dezvălui adevarata semnificație. Scriind, vreau să le redau libertatea dintâi, să le maturez la umbra unei sălcii si să le marinez în zâmbetul unui pescar. În definitiv, textele mele își pun mereu întrebarea “exuvială” a Simonei Popescu: “Cum să faci, nemuritor fiind, să nu fii ceea ce știi că ești și nici altceva decât ești, altceva fiind?”.


Urmăriți în continuare evoluția scriitoarei și faceți cunoștință cu persoana din spatele rubricii accesând:


Vă invităm cu drag să parcurgeți creațiile scriitoarei accesând butoanele de mai jos:    

Bucată de oră albastră