Blog

indiferența ucide   se sufoca încet cu propria sa durere indiferența lui îi seca inima de putere avea un nod în gât, lacrimi căzute pe

respingere păcătoasă durerea sa-mi era ca o piatră pe inimăîncăpățânarea nu-i permitea să accepteniciun ajutor, nici măcar o fărâmă din el…tăcerea morbidă îmi descuraja inima.mă

Proces A căzut în prepastia mândrieiOrgoliul i-a ținut ușa deschisă.S-a jucat cu focul aprig al mânieiSituația-n fapt era compromisă. Gandurile i-au întunecat privireaNici nu mai

halucinații am încercat să alung umbrele trecutului care aveau un gust amar, ușor stingher. s-au prăbușit sentimentele în fața apusului, o să devină curând doar

condamnare alunecând pe o rază de speranță căzuse într-un somn adânc, trecut-au anii în sac de plumb crâncen și amar blestem. • jucăușă particulă de

Pășea pe aleea viselor ei, atât de reală, de primitoare, se întindea de la firicele de iarbă proaspătă până în pragul ușii larg deschise ce

răvășeală emoțională pierdută printre îmbrățișări  ca un copil rătacit, haos. inima-i plină de dor, suspină, ochii îl așteaptă să vină.  • privirea-i debusolată, stânjenită, mintea

până la nebunie tace și ascultă, pereții o apasă, o voce subțire îi dă palpitații. sleită de puteri, se prăbușește, jefuită emoțional, fărădelege. prinsă de

regret amar timpul trece, nu te întreabă unde ai fost; legaturi pierdute la răscruce, ce crud. amintirile jucăușe pe retină te consumă, ai fi vrut

atât de singură încerca să ajungă la lumină, dar ea era atât de departe… a fost doborâtă de atâtea ori nu mai avea putere să