Blog

Îngerul și demonul A fost o dată ca niciodată O iubire ce părea imposibilă, Dar care totuși era menită Să devină inevitabil palpabilă. • Ea

Te aștept dintotdeauna Stau singură pe o bancă Privind necontenit în gol Stau în miraculoasa luncă Așteptând veșnic domol O minune imposibilă Care să-mi schimbe

Am învățat ce-i fericirea Era o zi ca oricare altaÎn care încă bătea inima mea frântăȘi scriam poezii din ale mele lacrimi amareCe picurau pe

Nu îți cer! Nu îți cer flori rupte din grădina ta Care apoi se ofilesc, Ci îți cer iubire ruptă din inima ta, Învățându-mă și

Anotimp Se spune că primăvara readuce totul la viață Și deși stau în fața oglinzii, parcă inima mi-i moartă, Mă privesc sperând că în frumoasa

Am trăit între pereții de sticlă Ce singură i-am ridicat în jurul meu Ferindu-mă de iubire mereu Ce credeam că cu suferința e soră, Însă

Credeam că iubirea-i noțiune deșartă Până când ai apărut tu Și ai făcut din iubire artă, Iubindu-mă numai tu… Ești ceea ce am visat o

Te aștept pe o stea Chiar și-o veșnicie Căci port în suflet iubirea ce lumea o uimea. Chiar de-i vreo urgie Nu-mi voi pierde palida

Draga mea iubire, Ce plutești cu mine pe mare Unde ai fost ascunsă până acum Când căutam cu disperare iubire pe drum? De ce ai

Un an Ianuarie, Ne rugăm pentru un nou început… Februarie,  Să o luăm de la capăt nu am putut… Martie, Primăvara vine, însă în suflet