6. Misterul
Despică-mi sufletul și
strânge-mi la pieptul tău
misterul,
apoi coase-mă la loc și
cântă-mi refrenul
a ceea ce ai găsit.
O fi iubire?
Ori o fi speranța?
Te îndemn
tu să descoperi
în astă scurtă viață.
E ca un fir de ață,
ce se poate rupe
în orice punct al său,
tu înnodează-l bine și
fă-mă al tău,
în astă scurtă viața
să îți fiu alături,
să luăm drept povață
ale timpului cânturi.
Tu poartă-mă în suflet,
pe mine,
misterul din gânduri.