Blog

Category: Muzeul literaturii

Maria Covaci

Mormânt de piatră Duhul morții îmi cutreieră anticamerele sufletului meu în fiecare noapte când perla nopții cucerește noaptea. Stele din oase îmi păzesc cu îndârjire

Maria Covaci

Un râu rece Ecoul ultimelor mele vorbe îmi răsuna mult prea puternic între pereții craniului meu. Era ca o  minge minusculă ce se izbea de

Maria Covaci

Făptură egoistă Ușa trântită a mașinii micuțe de culoare cenușie fu ultimul act al apariției ei în memoria mea de actrița obosită. Cu nervii la

Maria Covaci

Vis Urechile mi-erau pline de un bâzâit continuu ca de albină, ochii înlăcrimați mă tulburau cumplit căci nu putea vedea altfel decât în ceață, iar

Maria Covaci

Viața Praf de stele Presar peste visele mele. Praf de lună Pentru ca logica să apună. • Tainele nopții eu vreau să le citesc Colivia

Maria Covaci

Amor mort Nu îndrăzni a rosti ultimele tale cuvinte Căci voi știi că adorm sentimentele-ți sfinte Și-am să te plâng dac-ai să pleci Păcălindu-mă cu

Maria Covaci

Natura ne spune povestea „Las ploaia să-mi ghideze gândurile Vântul să-mi împletească rimele Las nisipul de pe malul mării să-mi indice o poveste Și soarele

Maria Covaci

Șoapte Picuri sângerii șoapte în inima mea Si vrei să-ți cred dorul mincinos, Și-n cerul greu, ce trupu-mi apasă Din pământ născută, în pământ murită,

Maria Covaci

Îți caut urma „Mă pierdeam prin pașii prăfuiți de pe trepte Prin cărțile vechi  voiam să aflu ale tale secrete, Și nu-ți pot da de

Maria Covaci

Trăiește Nu-i suficient a vedea și a simți Apucă o carte și ascultă foșnetul paginilor, Deschideți plămânii, florile să poți mirosi Împletește în cununi mireasma