4. Eșec

Câte promisiuni am încălcat și încă ce vinovată mă găsesc.

Îmi spun că nu am timp să eșuez apoi stau nopțile cu ochii grei și mă holbez.

Privesc înspre tavan și apoi privesc în gol și iar privesc

La viața pe care mi-am promis că o s-o am și la tot ce îmi doresc.

•

Dar dacă aprinzi o flacără, întâi trebuie să arzi ceva

Și pierdem lucruri și persoane ca să câștigăm privirea altora.

Și să nu mă înțeleg greșit pe mine, iubesc tot ceea ce mă va schimba,

Dar mă întristez, căci am promis că o voi îndeplini și totuși am pierdut-o pe eu de cândva.

•

Sare și zahăr, pământ și nisip, gheață și zăpadă.

Astea suntem noi, prietene și inamice, dar numai eu o știu de-o viață.

Eu îi șterg lacrimile, ea nu o face, eu o mângâi, ea nu simte.

Se uită în apă și probabil nu mă vede reflectată,

Fiindcă e orbită de întunericul în care este cufundată.

•

Oare cum mă crede, cum mă-nchipuiește, oare, dânsa?

Oare ea mă vede ca fiind altfel? Eu sunt aici și îmi joc fericită piesa

Și mă tem că mă invidiază și îmi pregătește piedica.

Iar apoi, privesc din nou în gol și îmi dau seama cum am încălcat promisiuni față de persoana mea.