8. Poezie și cerneală

Poezie și cerneală,

o veche pană de gâscă,

stă fără de viață,

într-o veche călimară.

•

Poezie și cerneală,

presărată pe o foaie

veche, galbenă și tristă,

îmi cere mie socoteală.

•

Poezie și cerneală,

într-un birou străvechi,

stau ciorne pustiite,

uitate, cred că, din greșeală.

•

Poezie și cerneală,

pentru doruri mărginite,

ce s-au scurs ca apa mării,

într-o zi sau într-o seară.