Ultim moment de trecut

„Timpul se scurge atât de greu când mai ai atât de puțin de așteptat să…”

Privind în spate, ca orice alt lucru la început, primul pas e făcut cu încredere, tragi aer în piept, ridici fruntea, te uiți către cer, spui „Doamne ajută!” și începi să avansezi tot „cu Dumnezeu înainte”. Trece o zi, trec două, trei, o săptămână, mai trece unul și altul și încă unul, dar cu ele treci și tu. Și treci prin toate și peste puțin treci și cu privirea. Dar încrederea rămâne cu tine până la final, ea nu trece, doar că uneori mai rămâne în urmă.

Și nici nu știi cât de departe ești de adevăr. Mai ai puțin până când vei simții victoria pe care ți-o dorești și pe care mulți au primit-o înaintea ta, dar cu ce merit? Și de ce spun că ești departe? Bine, poate pentru că am descris puțin dintr-o sesiune lungă de examene, însă numai cei care stau cu gândul la plajă și la apa învolburată a mării în timp ce se pregătesc de ultimele două examene din acest semestru, cunosc acest sentiment.

„…să treacă, mai e un ultim moment de trecut, încă un examen… spre trenurile soarelui!!!”