În oglindă

Stai în fața ta, îngenunchiat, certându-te și pedepsindu-te ca pe ultimul sclav al vieții tale. Nu sunt de părere că ți-ai greșit atât de rău încât să suferi pentru tine, nimeni nu merită atâta ură și mai ales tu nu o meriți. Ridică fruntea și privește-te în oglindă. Ce vezi? Vezi un om ale cărui fapte se aseamănă cu faptele celor din jurul lui. Și ce? Dacă toți îți greșesc, tu nu-ți poți permite să îți greșești măcar o dată? Aceleași trădări privite din alte perspective. Dacă lor le permiți să te calce în picioare, pe tine de ce nu te ierți de o greșeală comisă cu atâta siguranță? Nu ți-se pare cunoscută? E același rău pe care ți l-a făcut amicul tău săptămâna trecută. Și care e diferența? De data aceasta ești tu. Iubește-te și cereți scuze față de tine pentru că nimeni nu o va face în locul tău. Și în plus, nimeni nu știe prin ce treci. Fiecare privește în oglinda lui și se scutură de propriul praf. Tu ești propriul tău prieten, așa că, tratează-te ca atare. Iartă-te și promite (fals la fel ca un prieten) că nu vei mai repeta aceeași greșeală de două ori.