REȚETA FERICIRII

„Era disperată. Nu găsea niciunde cartea aceea! A căutat în bibliotecă, pe birou, în cutiile din dulap unde își ținea unele din lucrurile de care nu avea nevoie zilnic, a căutat pe noptieră de lângă patul ei, nu era niciunde! Se tot stresa și nu reușea să își amintească unde o pusese. Dacă nu o găsea, nu știa ce o să facă. Avea nevoie de cartea aceea mai mult decât orice. Era singura ei salvare în clipele acelea grele. Avea nevoie de rețeta aceea, și doar acolo o putea găsi. Ce rețetă? Rețeta fericirii. Da, chiar acea rețetă a fericirii, singura. Erau indicații precise. Ingrediente, cantități, timp de preparare, pașii de urmat, chiar și cum trebuia să arate rezultatul final. Nu apela des la rețeta aceasta, dar atunci când avea nevoie de ea, trecea prin cele mai dificile momente. Își dorea să găsească o modalitate prin care putea prepara acea rețetă și pentru alții, însă de multe ori, fericirea putea să își facă efectul doar dacă o prepară persoană care avea nevoie de ea! Ea încerca uneori să ofere puțin din fericirea ei și altora, însă nu reușea de fiecare dată. Mulți erau sceptici când le povestea că ea are o rețetă a fericirii, chiar râdeau de ea. Acum voia să îi convingă că o are, dar ah, nu mai reușea să găsească cartea. Și nici rețeta nu o ținea minte, findca nu avea cartea de foarte mult timp. O găsise la o vânzare de vechituri, printre alte cărți, însă această i-a atras cel mai mult atenția, fiindcă fericirea, era unul din scopurile ei cele mai mari, o stare care îi lipsea majoritatea zilelor. Of, dar oare ce se întâmplase cu acea carte? I-o împrumutase cuiva? A uitat-o undeva? Nu își aducea aminte…Ce ar putea să facă? S-a dus repede în fața laptopului și a tastat rapid pe internet, să vadă dacă ar putea să mai găsească un exemplar. După câteva ore de căutat pe zeci de site-uri, se ridică dezamăgită de pe scaun și începe să se gândească ce ar putea face. Era clar că împreună cu cartea și prețioasă ei rețetă, își pierduse și speranța că o va mai găsi. Era foarte supărată și mâhnită. Nu va mai fii niciodată fericită! După minute bune de analizat situația, de încercare eșuată de a găși soluții, decide că poate reușește să își aducă aminte rețeta. Bun. Așa va face. Dar oare care erau ingredientele? Se duce repede, ia o foaie și un pix și începe să scrie ce își mai aduce aminte:

-Optimism

-Voie bună

-Zâmbet

-Dragoste

-Răbdare

-Entuziasm

-Mulțumire

Perfect! Dar acum, care erau cantitățile? Va încerca să pună după ochi. Așa făcea mereu mama ei și nu greșea niciodată. Nu avea ce să nu iasă bine, vorbim despre fericire! Se ridică de la birou și se apucă de treaba. Toată noaptea și-a petrecut-o încercând și eșuând în a realiza fericirea. Dar niciuna nu îi ieșea ca prima dată când a gustat din ea. Fusese minunată atunci. Of, ce va face? Nu îi plăcea deloc ce îi iese. A stat puțin pe gânduri. Până la urmă, îi veni o ultima idee. Cum ar fi să pună cantități egale din fiecare? Până atunci doar încercase să pună cantități diferite, sperând că dacă pune mai puțin dintr-un ingredient și mai mult din altul, fericirea va fi mai bună și îi va oferi o satisfacție mai mare. Imediat s-a apucat de treaba, iar în final, rezultatul a ieșit exact cum își dorea. Reușise. Avea din nou în mâna, rețeta fericirii. Și era fericită! Nu îi venea să creadă. Nu mai avea cum să piardă rețeta aceea. O va arăta tuturor! Chiar avea rețeta fericirii! Se simțea cea mai bogată persoană din lume! În sfârșit nu va mai fii tristă, nu va mai avea probleme, va fii exact cum își dorea din totodeauna: fericită! Era cea mai prețioasă comoară a ei și știa, că dacă și ceilalți o vor acceptă și folosi, și ei vor fi la fel de fericiți că și ea.”