Crima din California-Partea a XI-a

Cazul a luat amploare. Jeannette era acuzată că mușamaliza dovezile și că ar fi știut cine este criminalul Minei. De asemenea, au început să circule bârfele în care părinții fetei ar vrea să dea în judecată poliția californiană, pentru că nu își face datoria. Cel de care s-ar fi ciocnit criminalul era în New York la niște rude. Jeannette nu i-a arătat poza la televizor și încă nu a pus polițiștii să îl ia, deoarece voia să îl urmărească. Până acum știa că lucrează la o multinațională și că nu este într-o relație. De la prima înfățișare poți spune despre el că este un om normal. Îl cheamă Milan Joseph și se afla în vizită la mătușa lui. Doamna comisar era sigură că acesta știe că poliția este pe urmele sale, deoarece vestea crimei a circulat foarte repede. După ce a fost urmărit de polițiști, Jeannette a decis să îl urmărească ea pe Milan timp de o săptămână. Avea o rutină normală, adică se ducea la muncă, la supermarket și își vizita mătușa. Stilul său vestimentar este casual, iar acesta zâmbește mereu și este foarte atrăgător. Jeannette nu se îndrăgostise de el, dar îi plăcea felul lui de a fi, adică era mereu bun și la locul său. Acum era seară când Milan se ducea spre hotelul în care locuia în New York după o zi lungă de muncă. Avea în mână o plasă, deoarece venise de la cumpărături, iar Jeannette îl urmărise și acolo. Purta blugi și un tricou, dar părea obosit. Doamna comisar se uita atentă la el din mașină și coborâse. Voia în sfârșit să vorbească cu el, dar voia să îi știe și povestea de viață, chiar dacă nu știe de ce. Milan o luase cu liftul. Cum ar fi fost ca cei doi să fie în același lift? Oare Milan o știe pe Jeannette de la televizor sau din misiunile ei cu poliția americană? Oricum, doamna comisar o luase pe scări până la etajul patru. Milan ajunse înaintea ei, iar cum Jeannette știa de la polițiști că stă la camera 207 după ce aceștia au vorbit cu una dintre recepționere, aceasta asculta la ușă. Se auzise televizorul și foșnetul plasei de cumpărături. Jeannette mai asculta puțin, dar nu se mai auzise nimic. Dacă Milan și-a dat seama că este urmărit, iar acesta și-a jucat rolul foarte bine până acum? În ciuda teoriilor sale, Jeannette intra peste el în cameră, dar acesta nu era, ci doar puțină dezordine. Doamna comisar se uita peste tot și văzuse o canapea frumoasă, niște ferestre mari și niște haine pe pat. Încă nu știa unde a dispărut Milan, dar încă nici nu îl strigase. Auzise alt foșnet și apa de la robinetul din baie. Se apropiase de ușă și o deschise încet. Jeannette văzuse un spate masculin foarte frumos, iar după un abdomen minunat. Mușchii lui Milan erau mai evidenți, dar se putea citi pe fața lui sperietura prin care a trecut mai devreme. Jeannette își șterse din minte ultimele momente din baie și îi spuse:

     — Sunt Jeannette Honner. Cred că avem multe de vorbit în seara aceasta, deoarece tu l-ai văzut pe ucigașul pe care îl caut de atâta timp.

     Milan schiță un zâmbet în fața lui Jeannette, chiar dacă avea abdomenul la vedere. 

— Vă așteptam de atâta timp, doamnă comisar. Încântat de cunoștință!