Floarea primăverii ascunde alt început

Am scăpat din ghearele iernii nemiloase şi pot spune că tot ce a fost iarna asta rămâne în trecut, toate regretele sunt absorbite de pământ, iar sufletul meu se regenerează. Înviu pentru prima dată pe acest an odată cu natura şi promit că de data asta o să-mi smulg buruienile de pe suflet, iar mărăcinii îi arunc la gunoi. Pielea o voi îngriji cu balsam de trandafiri şi o să mă scald în râuri de plăcere, iar de data asta voi muşca din soarele apetisant ce îmi face ochi dulci din cer, chiar dacă este aşa de departe. Vor urma trei luni de răsfăţ în fiecare secundă, iar de pe suprafaţa patului, ochii îmi voi aţinti spre fereastra mea ce mă conectează cu lumea înconjurătoare şi natura. Îmi voi croi drum printre furnici, iar ca o zână a primăverii voi controla acest mecanism de schimbare al împrejurimilor cu un toiag. În loc de fulgii de nea, pe părul meu se vor aşterne fluturi, iar haine îmi vor fi bucăţi din trunchiurile copacilor. Frunzele se vor întoarce la ei din nou după lunga despărţire, la fel cum voi atrage forţele universului pentru a construi ecosistemul. Oamenii îşi vor uda florile cu apă sfinţită, iar eu îi voi veghea de alături. De asemenea, ei îşi vor supraveghea recoltele alături de nepoţii lor, în timp ce voi binecuvânta pădurile, iar fiecare floare o voi săruta. Fiecare copil va primi o îmbrăţişare, şoptindu-le să nu le fie frică de albine ca în ceilalţi ani, căci ele sunt doar slujitoare fidele ale mele. Primăvara asta, din cer va ploua cu flori, iar fiecare floare ascunde o continuare a poveştii noastre. Oare cum va continua povestea mea în această primăvară?