Crima din California – Partea a XX-a

Keisha se uita la doamna comisar cum citea ceva atentă și nu a îndrăznit să rostească vreun cuvânt timp de câteva minute, dar după își făcuse curaj. 

    — Doamnă comisar, putem vorbi? o întrebase Keisha pe Jeannette timidă. 

      Doamna comisar nu răspunse timp de câteva secunde după ce își luase ochii din monitorul calculatorului. 

    — Da, Keisha. 

    — Am făcut public portretul robot al ucigașului Minei și am vorbit și cu celelalte secții de poliție să îl facă public. 

    — Bravo, Keisha! Altceva? îi răspunse Jeannette serioasă. 

    — Cel cu care ați venit la secție va mai veni? o întrebase Keisha timidă. 

     — Nu va mai veni deloc, deoarece a fost doar un pion pe tabla noastră de șah. 

     — Poftim? Dacă nu era el nici nu avem un portret al criminalului, îi răspunse Keisha ferm.

     — Știu, Keisha, dar băiatul acesta s-a băgat prea mult în treburile noastre.

     — Mulțumită lui cazul acesta este aproape de final. 

      — Adică vrei să spui că noi nu am făcut nimic? Tu știi că Mina avea un telefon în dulap, iar cu două săptămâni înainte să moară era sunată de un număr necunoscut? Am primit raportul legat de telefonul ei și îl citeam mai devreme până să vorbesc cu tine. 

     — Am făcut și noi ceva, dar el ne-a dat o mână de ajutor.

     — Dacă te-ai îndrăgostit de el poți să ieși, îi zise Jeannette nervoasă.

 Keisha plecase, iar Jeannette continuase să citească raportul privind telefonul Minei. Doamna comisar ceruse ca poliția să aibă grijă de părinții Minei, dar aceștia să nu știe și făcuse public portretul robot al ucigașului în mediul online. Totodată, Jeannette nu mai știuse nimic de Milan de câteva zile și se gândise că a fost prea rea cu el, dar nu putea să fie prea bună cu acesta. Ea mai ceruse și ca doi polițiști să urmărească clubul în care fusese Milan, dar să fie urmărit și acesta din nou. 

Astfel, după o zi lungă de muncă, Jeannette se întoarse acasă, își făcuse un duș și se uitase la televizor. Casa ei era ca întotdeauna, fiecare obiect fiind la locul său și totul în ordine. Se uitase peste toate canalele și nu îi plăcuse niciunul, iar când se pregătise să doarmă primise o notificare. Era un mesaj de la Milan: „Nu știam că am fost doar un pion pe tabla voastră de șah.” Jeannette rămase surprinsă și își dăduse seama că Milan a aflat ce a spus ea despre acesta de la Keisha, dar nu știa dacă el i-a zis Keishei că aceasta nu s-a dus să îl ia după ce și-a dat seama că a fost urmărit până la locuința Caliei. Doamna comisar nu îi răspunse la mesaj și se duse să doarmă.