Salvatoarea lumii este o fetiţă

– Partea a doua –

Mai este puţin şi se vor îndeplini 22 de ani de la acel Revelion din 31 decembrie 1999. Anii aceştia au trecut pe nesimţite, iar fetiţa noastră a crescut. Bunicul ei a îmbătrânit şi mai mult, dar pare sănătos tun. Dânsul se trezeşte în fiecare zi la 5 de dimineaţa, pentru a face sport şi a medita, iar ea doarme până la 7, căci de la 8 începe munca. De când cu pandemia, lucrează de acasă, fiind programatoare. Aceasta avea dreptate când a spus că lucrurile se vor schimba. Era doar o fetiţă când îşi spunea că lumea aceasta o sperie. Acum este adult şi mediul înconjurător tot o sperie, prin ciudata normalitate din jur. Simţea totuşi că va veni un rău şi a venit un virus care a adus o pandemie, semn că a avut dreptate cu premoniţia ei. Încă poartă conversaţii noaptea cu bunicul ei când se uită la televizor, despre diverse subiecte, cum ar fi lumea înconjurătoare, trecutul şi amintirile, dar şi despre sensul vieţii alături de viaţa politică. Încă se gândeşte la părinţii ei care au murit la naştere acesteia, dar nu îi spune acest detaliu. Totuşi, bunicul a ştiut dintotdeauna la ce s-a gândit, dar i-a înţeles clipele de tăcere. Zac un infinit de gânduri în mintea sa de adult şi încă continuă să se gândească la obsesia ei despre viitorul lumii. Totuşi, poate că ea va alunga pandemia.