Doamna care joacă şah cu frunzele

Timpul a trecut aşa de repede ca o fantomă pe străzile întunecate care sunt sub dominaţia toamnei, iar data de 1 septembrie este una la fel de specială ca celelalte începuturi ale anotimpurilor. Totuşi, ea te pune pe gânduri. E ca un reminder, îţi aduce aminte că mai sunt 3 luni din anul respectiv, dar şi că toamna este iubită de mulţi şi trebuie iubită mai mult cu fiecare frunză căzută. Am simţit o uimire molatică ce se desfăşura la nivelul minţii mele. Parcă era doar 1 septembrie în calendar, iar augustul a lăsat o rămăşiţă de a sa pe pământul moale. Recunosc că au căzut câteva frunze puţine, dar tocmai ce a început septembrie, iar toamna nu şi-a intrat încă în rol cu adevărat. Ne vede doritori de vară şi de raze blânde de soare, aşa că încetineşte timpul şi ne face să simţim că anotimpul ei este la început, iar august mai bântuie curţile singuratice. Oricum, nimeni nu ştie, dar toamna bea o cafea, la fereastra unei case părăsite, iar mulţi copii vor să o cunoasă. Ea locuieşte la marginea fiecărui sat, iar până voi afla dacă mai stă cu cineva în casă, sper să ne dea frunzele arămii răspunsuri prin semne.