Tu!

Tu,

Urmașă divină a Evei,

I-ai lăsat să-și facă cuib în pântecul tău

Și din mintea-ți să-și facă sanctuar.

I-ai mângâiat cu a ta mână tandră

Și le-ai șters de pe obraz lacrimile.

Tu,

Urmașă divină a lui Lilith

I-ai primit și i-ai alinat în inima ta, cămin.

Și i-ai lăsat să o sfârtece la final.

Cu buzele tale, hrană sfântă, i-ai hrănit.

Au profitat și le-au luat de tot.

Tu,

Urmașă divină a Afroditei,

I-ai scăldat în fericire cu frumusețea ta,

Ți-au luat zâmbetul, l-au agățat pe post de Soare,

Ți-au luat ochii, să facă din ei cer și mare,

Ți-au luat părul, să crească din el flori

Și ți-au luat coastele, să dea din ele viață,

Totuși, azi, ființă sfântă,

Te numesc simplă femeie.

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.