Mintea mea – un nume

mintea mea – un nume

o agonie pictată în grabă 

pe foile profane ale eternității 

o grădină fără flori 

în care abia dacă mai domnește

mirosul fin al fericirii

o bucată de pământ bătătorită 

de pașii tăi absurzi 

și o liniște cumplită pe care o agăț 

de ferestrele necurate ale disperării  

 

mintea mea – un nume

o tornadă de stele ucise prematur 

pe farfuria interminabilă a nopții 

o baladă cumplită

croită de greieri în mijlocul lui mai

din seceta unor vise furtunoase

o colivie în care este încătușată 

existența mea banală 

și o moarte neverosimilă care cicatrizează

chipul schimonosit al dragostei 

 

mintea mea – un nume

o rugăciune rostită cu glas tăcut

de cineva care a uitat 

cum să trăiască