Sevraj
Ai apărut în viața mea când mă simțeam distrusă,
Ai adus cu tine cele mai tari senzații,
Doar cu tine mă simțeam vie,
Doar în preajma ta puteam crea,
Puteam înfrunta realitatea,
Puteam râde non stop.
M-ai adus de la agonie la extaz,
M-ai ridicat în noi dimensiuni spirituale,
Cu tine atingeam abisul pasiunii
Pâna la groapa năpăstuirii.
Cu toții merităm iubire, ba chiar una foarte profundă,
Și dusă la cote foarte înalte,
Plăcerea divină care trebuie explorată cât mai mult.
Raiul și iadul se împlestesc, dorințele izbucnesc,
Carnalul și spiritualul se unesc,
Un apogeu trupal al regretului fără final.
Ce iluzie…
Ai plecat și mi-ai luat totul,
M-ai dezgolit de sentimente,
Mi-ai dat falsa impresie de realitate;
Ai fost un vis, mult prea lung,
Mult prea greu de suportat a sa consecință.
Sunt doar oase și rugină,
Credeam că ești aur, dar m-ai înnegrit pe interior,
Stau la pat și zac,
Sunt doar eu înalțată în sevraj…