Cicatrice

Pierdută-n întrebări fără răspuns,

Rătăcind calea spre casă,

Când pieptul tot îmi e străpuns

De așteptări ca lama de tăioase,

•

Sunt dorul de dincolo de ziuă,

Când noaptea cade la ferești,

Sunt raza de-ntuneric din lumină

Și-n mine zac nespuse

Prea multe, lungile povești…

•

Sunt val pe-o mare-nvolburată

La ceasul când soarele apune

Și brațu-mi mort spre cer arată…

Sunt inima ce bate în rațiune.

•

Sunt versul trist din lumea odelor ferice,

Iubire căzând fără întoarcere-n abis,

Pe vălul lumii cicatrice

Și vis de dragoste ucis.