timp

sunt tânără și am atât de mult timp în față:

mai trebuie să râd, să scriu, să plâng, să-mi fie greață, 

să plec iar de acasă, să mă întorc și să plec iar;

să vă ofer vouă, tuturor, tinerețea mea în dar. 

să cunosc, să uit, să ajut, să rănesc, să privesc, 

să sufăr, să vreau să mor, să blestem și să iubesc.

sunt tânără și am trăit deja mai bine de cinci vieți. 

am întâlnit oameni triști, fără speranță, firești. 

iubit-am asasini, scuipat-am îngeri în copilărească neștire;

deloc grea cuprinderea înțelesului umilei noastre fire. 

moartea am implorat în genunchi, plângând în miez de noapte. 

iubesc lectura dar știu și ce nu poți învăța din carte.

sunt tânără și de viață m-am săturat de multe ori. 

aș umple cu-al meu desfrâu dansant miliarde de foi. 

pe care apoi le-aș arde, scrum, însă nu din rușine: 

focul e din respect, atât pentru voi cât și pentru mine. 

mi-e permis să greșesc, mizeria prea bine o știu;

îmi va fi tare familiară atmosfera din sicriu.

sunt tânără și am cauzat foarte multă durere. 

inima-mi mică și bolnavă e plină de sechele. 

cu fiecare lovitură spre voi, oricare, aruncată, 

m-am adâncit mai mult pe mine în mocirla-mi spurcat. 

între afară și înăuntru nu-i prea mare diferență; 

da, până și durerea, chinul, sunt bine în esență.

sunt tânără și din suflet îmi iubesc viața. 

cu tot ce înseamnă ea, ploaia, fulgerul, ceața, 

cu toate și toți cei care i se alătură în ființă;

ale lor admirabilă virtuozitate și egala necuviință. 

a mea trecută-mi inimă a supraviețuit cu succes:

regrete nu mai există. Acum pot doar să iubesc.


Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.