Antonime de iubire

Și pentru că te-am iubit atât de mult ți-am desenat zâmbetul pe cer ca să mă pot uita la el zi și noapte, neîncetat.

Și pentru că mi-ai plăcut atât de mult ți-am desenat o inimă în nisipul mării, iar când valul lacom mi-a furat inima, tu mi-ai șters lacrimile și m-ai făcut să mă îndrăgostesc.

Și pentru că nu îți cunoaștem glasul, m-am rugat atât de mult încât inimă îmi era fierbinte ca focul, ochii limpezi ca a-i unei icoane și sufletul îmbrăcat într-o dantelă albă.

Și pentru că eram atât de rătăcită m-am plimbat ore în șir printr-un ceas sperând că voi câștiga mai mult timp. Dar adormeam de fiecare dată pe minutar, iar gândurile-mi rătăceau printre cifrele cesului. Așa că trebuia să mă plimb la nesfârșit blocată între acei pereți de sticlă.

Și pentru că am plâns atât de mult norii s-au umplut de lacrimi și mi-au plâns ființa, căci nici soarele nu mai răsărea, nici stelele nu mai luceau.

Și pentru căeram pierdută, mi-am transformat inima în busolă și am încercat să găsesc o cale de scăpare.