Am iubit să te iubesc

Nu te-am iubit niciodată, dar te-am iubit atât de mult, atât de nebunesc, încât aș fi pescuit soarele de pe cer și l-aș fi înlocuit cu chipul tău, căci erai atât de frumoasă. Dar apoi m-am temut, de tine, de lume, de soare, ce te vei frânge dacă te-aș îmbrățișa, ca o frunză uscată la finalul unei veri târzi, că te vei topi sub atingerea buzelor mele înfierbântate de iubirea pentru tine, că te voi pierde în josul unui râu preschimbată fiind tu, în lacrimi când ți-am spus că o să mor.