Blog

Ceață Au căzut iar norii pe pământ, au venit să îl sărute. Revederile sunt atât de dulci, iar despărțirile atât de dureroase. Atunci când totul

Tot ce am urât la tine Nu că doresc să-ți las un gust amar, știu că minciuna e dulce, dar prefer ca înainte să dispar,

De ce? De ce viață? De ce moarte? De ce marea-i străvezie? De ce stelele-s o mie? De ce vântul iarăși bate? De ce mări

Furtuni interioare Lași urme în suflet ca pașii pe nisipul umed sărutat de marea înspumată. Lași urme pe piele ca acele nemiloase ale unui tatuator

Pe gânduri Mă îndreptam spre casă. Mergând cu căștile în urechi și ascultându-mi muzica preferată care mă ajuta să evadez din această realitate nu tocmai

Amurg violent Cu trupul plin de vânătăi și palmele sângerânde de la funia de care am tras cu ultimele puteri în lupta cu viața. Am

Suflete prinse în dans A întins mâna să o ridice de pe pământul rece unde zăcea înecată în lacrimi. A apropiat-o de pieptul lui și

Venin Ți-am prins sufletul abandonat pe buzele prăpastiei și ți-am bandajat de trup spre vindecare demnitatea. N-am cutezat să te las să cazi nicio secundă

Odaie Privesc pe geamlâcul între deschis pe care frigul intră până în măduva oaselor, sperând că ai să pătrunzi și tu la fel de adânc

Femeia și borcanul de ciocolată Îndreaptă-ți pașii mici în acorduri de tocuri pe asfaltul străbătut de atâtea povești, spre viitorul în care ai fost împinsă.