Poem antifonic
Te iubesc dincolo de poezie,
Mai presus de versuri și cuvinte.
Te iubesc, ce-o fi să fie, fie;
„Te iubesc”-ul meu fie-ți îmbrăcăminte.
•
Iubesc aerul pe care îl respiri
Și pe pământ urma tălpilor tale;
Cu mine în dreapta-ți ne văd miri,
Minune și vis, cu tine-s naturale.
•
Ești cântecul din pieptul meu, lumină;
O viață să mă scald în ochii tăi aș vrea.
Ești elixirul ce toate rănile alină,
Iar eu, din tine cu nesaț aș bea.
•
Te iubesc, minune a zidirii,
Înger cu trupul pământean.
Tu m-ai robit pe veci privirii
Ce contopește cerul c-un ocean.