cădere abruptă

suspin la miezul nopții,

pe o stâncă de necaz;

ce aștepta flamăndă

parcă din cer să cad!

•

mă chinuie-n zadar

căci oboseala-i adâncă;

m-a prins de mai mult timp,

știam oricum că o să mă ajungă.

•

zac într-un bol ce n-are capac

sufletul se îneacă, pare destrămat.