din benzină-n vin

cât ne plânge cerul

ai buzele moi

se usucă-n timp

căci n-ai timp de noi



trec ploi, trec zile

pari somnambul 

căci nu mă mai visezi 

alergăm pe stradă

și mă posezi

control lipsit de control

mă naști, dar mor

mi-e somn

dar mi-ești gol

pleoape deschise

speranța pe sol



camion 

cu portiera de dor

șofer

strig după ajutor

e frig

trecutul nu-i sonor

gătim fluturi

pe bancheta din spate

spargi cuvinte

ca geamul 

cu cioburi estompate 



miroase a trup

lipsit de veșmânt

aprinzi radioul

și-ncep să te cânt

răsărit 

ce dă de veste apusul

de viață

pahare 

uitate de soare 



stele 

adorm odată cu tine

te strig

sfârșitul ne vine

o sticlă

ne cheamă

dezgolită de esență

avea gust a viscol

noi suntem plini

îmi miroși a alcool…

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.