pe-o aripă de octombrie

mi-am rupt o bucată din suflet

și-am aruncat-o pe fereastră

și-am așteptat

a venit un porumbel 

la fereastra la care venea mereu

când simțeam că nu mai pot

și l-am hrănit și de data asta

era mai înfometat decât de obicei

am mai rupt înc-o frimitură

și a trecut timpul

poate nu la fel de mult cum aș fi vrut 

dar a trecut 

și porumbelul a venit tot mai rar

și frimiturile erau tot mai mari

încercam să îi cresc apetitul

dar și l-a pierdut în zbor 

și la purtat curentul pe porumbel

în alte ținuturi

sau poate a zburat singur 

la alte ferestre

la alte frimituri

acum stau la fereastră

cu ultima bucată de suflet ce mi-a rămas

și aștept

dar totu-i în zadar 

căci altcineva l-a învățat pe porumbel

să zboare 

eu cu sufletul gol

el cu stomacul plin 

ne zboară timpul 

pe o aripă de octombrie

Lasă un răspuns

Latest post

Newsletter

Signup our newsletter to get update information, news or insight.